Haidăul – joc tradițional românesc

Haidăul este un joc tradițional românesc, la baza lui stând cele mai vechi elemente ale dansurilor bărbătești. A fost atestat documentar în secolul  XVI, cu origini mult mai vechi. Acest dans se joacă doar pe Valea Mureșului mijlociu, din zona Ocna Mureș până spre Teiuș și Mihalț. Dansul are ca principale figuri ponturile în plimbare sau cu sprijin, salturile înalte, flexiunile adânci, ghemuirile și răsucirile. Haidăul este numit și dans fecioresc de bâtă, fiind singurul dans cu bătaie pe mâna stângă, motiv pentru care feciorii aveau nevoie de sprijin.

Dacă la început feciorii se sprijineau în bâtă, începând cu anii ‘30 – secolul XX, s-a pus un mare accent pe dansul mixt, în care fetele aveau și rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna stângă, și a săriturilor. Frumusețea dansului a fost întregită și cu piruetele fetelor executate pe sub mâna băiatului. De altfel, se presupune că, la început, dansul a fost format din trei părți: Ponturi în plimbare, Purtata de fete și Ponturi pe loc (cu sprijin). Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans de fete de sine stătător, păstrând elemente ale jocului bărbătesc, perfect integrate în unitățile ei de mișcare, iar Feciorescul de bâtă a evoluat, astfel încât astăzi el se joacă atât ca joc bărbătesc, folosind ca punct de sprijin bâta, cât și ca joc mixt, folosind tot bâta ca punct de sprijin.